miercuri, 27 decembrie 2017

Hotarele Turzii - 20. Sfântu-Ion (Sfântu-Ion II)

Sfântu-Ion este un teritoriu administrativ situat în intravilanul municipiului Turda, fiind cunoscut sub numele T9 (Trupul 9), sau Sfântu-Ion II. În momentul de faţă, este înglobat în municipiul Turda sub denumirea Aleea Pietroasa.
Trupul Sfântu-Ion (II) este situat pe malul drept al pârâului Valea Sărată, aproape de confluenţa acestuia cu râul Arieş, pe terasele de la nord de râul Arieş, sub Dealul Viilor.
La Sfântu-Ion (II) se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din cartierul Poiana de la  intrarea în Stadionul Municipal, la dreapta, pe un drum pavat cu piatră (Str. Salciei), apoi prima la stânga (Aleea Sportului), care continuă pe lângă stadion, traversează la un moment dat digul şi apoi râul Arieş, continuându-se dincolo de Podul Poiana prin Aleea Pietroasa. De la intrarea în Stadionul Municipal şi până în centrul hotarului Sfântu-Ion (II), pe drumul prezentat mai sus, sunt circa 1,1 km. Alte drumuri locale, în mare parte nepavate sau cu un pavaj deficitar, fac legătura între Sfântu-Ion (II) şi cartierul Băile Sărate (prin Str. Sfântul Ion), sau cartierele din vecinătate – Hărcana, Pârâul Porcilor, Unirea. În timpul verii, la ape mici ale Arieşului, o cărare ce însoteşte malul stâng al râului Arieş, spre amonte, face legătura dinspre Sfântu-Ion (II) spre fostul cătun Buha (Sfântu-Ion I).
Adresa trupului Sfântu-Ion (II) este Turda, Aleea Pietroasa, având următoarea poziţie GPS: 46.569473 ° latitudine nordică, 23.830034 ° longitudine estică (46°34'10.1"N, 23°49'48.1"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a trupului Sfântu-Ion II din intravilanul municipiului Turda

joi, 21 decembrie 2017

Hotarele Turzii - 19. Rujeşti

Rujeşti este un hotar situat în extravilanul municipiului Turda, pe prelungirile nordice ale Dealului Rugului, pe interfluviul dintre pâraiele Rugul şi Valea Caldă Mică, la vest de lacul de acumulare Beclean.
Hotarul Rujeşti poate fi accesat dinspre municipiul Turda, din zona Turda Nouă, de lângă Acumularea Piscicolă Turda (Lacul Priza), din capătul nordic al Străzii Iazurilor, continuând pe un drum pavat cu piatră, ce însoţeşte malul drept al pârâului Fâneaţa Vacilor, şi apoi pe afluentul său Valea Caldă Mare, circa 3,6 km, iar apoi pe un drum local spre vest, încă 300 m. Pe drumuri locale, din Rujeşti se poate ajunge la Ferma Cheiţa (com. Tureni) şi în satul Ceanu Mic (Ceanu Deşert).
Poziţia GPS a hotarului Rujeşti este: 46.620377 ° latitudine nordică, 23.753210 ° longitudine estică (46°37'13.4"N, 23°45'11.6"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Rujeşti din extravilanul municipiului Turda

vineri, 15 decembrie 2017

Hotarele Turzii - 18. Porteşti

Porteşti este un hotar situat în extravilanul municipiului Turda, în aria de izvoare a pârâului Porteşti, la nord de hotarul Pichel, pe limita administrativă nordică a municipiului Turda. Hotarul Porteşti este format din nouă nuclee: nucleul nordic, amplasat la nord de vâlcelul care se varsă în pârâul Porteşti, foarte aproape de limita administrativă a extravilanului municipiului Turda, respectiv nucleul sudic, amplasat în arcul de cerc dintre pârâul Porteşti şi vâlcelul afluent ce vine dinspre nord-vest, ambele nuclee conţinând în acest moment doar urme de locuire. În prezent, nu există nici o gospodărie permanentă în acest hotar, doar sălaşe temporare pentru animale, exodul populaţiei locale având loc în perioada colectivizării agriculturii.
În hotarul Porteşti se poate ajunge dinspre municipiul Turda, urmând drumul comunal DC 69 în direcţia Adămeşti / Ploscoş, de la limita intravilanului municipiului Turda – cartierul Băile Sărate (din capătul nordic al Străzii Frăgărişte) încă 4,3 km, apoi coborâm la dreapta pe un drum local nepavat, de-a lungul pârâului Porteşti, încă 350 m. Drumul de acces DC 69 e parţial pavat cu piatră, traversează la un moment dat cursul Văii Sărate, iar apoi străbate hotarele Acăţari şi Pichel. Alte drumuri locale de acces, nepavate, leagă hotarul Porteşti de alte hotare din apropiere – Crăciuneşti, Cânepişti (unde există şi o haltă de cale ferată, la circa 1,2 km de aici).
Poziţia GPS a hotarului Porteşti este: 46.613825 ° latitudine nordică, 23.833817 ° longitudine estică (46°36'49.8"N, 23°50'01.7"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Porteşti din extravilanul municipiului Turda

Hotarele Turzii - 17. Porgolab (Grădina Porgolab)

Porgolab este un teritoriu administrativ situat la nord de pârâul Racoşa, înglobat în intravilanul municipiului Turda, fiind cunoscut şi sub numele de Grădina Porgolab.
Teritoriul administrativ (Grădina) Porgolab este situat pe o terasă largă (terasa a III-a) a luncii râului Arieş, la estul cartierului Poiana al municipiului Turda, în apropierea parcului industrial REIF care aparţine de municipiul Câmpia Turzii.
Teritoriul administrativ (Grădina) Porgolab cuprinde trupurile de intravilan T7 (jumătatea de vest a fostelor Sere), T13 (trup propus anterior pentru depozit deşeuri menajere, acum Str. Luncii şi vecinătate Strada Câmpiei, cu 3 obiective economice, între care o fabrică de automotive – MMM Autoparts) şi Nova Shopping Park (fostul Centru Comercial Solaris, care cuprinde un punct de lucru al Metro Cash & Carry).
La hotarul (Grădina) Porgolab se poate ajunge dinspre municipiul Turda, pe şoseaua DN 15 (E 60), de la capătul estic al cartierului Poiana, în direcţia Câmpia Turzii, în prezent fiind practic alipit de estul municipiului Turda. Prin anii 2000 exista o legătură a acestui hotar cu alte două hotare din vecinătate, prin Strada Luncii (asfaltată, dar într-o stare de degradare avansată) spre nord, apoi dincolo de digul râului Arieş, spre est, prin lunca râului Arieş, şi la nord de rampa de deşeuri exista un pod pietonal peste râul Arieş (în prezent distrus), iar de aici pe drumuri locale exista o legătură spre fostele hotare Hărcana şi Petrilaca.
În cadrul (Grădinii) Porgolab, deoarece este un teritoriu administrativ ce cuprinde mai multe diviziuni, numite trupuri de intravilan, avem o serie de adrese, în funcţie de trupul de intravilan la care ne referim. Astfel, adresa Trupului T7 (jumătatea de vest a fostelor Sere ce aparţineau de societatea Câmpiaser  SA) este Turda, Strada Câmpiei nr. 136 (E 60), având următoarea poziţie GPS: 46.557626 ° latitudine nordică, 23.852416 ° longitudine estică (46°33'27.5"N, 23°51'08.7"E). Adresa Trupului T13 (trup propus anterior pentru depozit deşeuri menajere) este Turda, Strada Câmpiei nr. 137 (E 60), colţ cu Strada Luncii, având ca şi coordonate GPS: 46.560435 ° latitudine nordică, 23.852785 ° longitudine estică (46°33'37.6"N, 23°51'10.0"E). Cel de-al treilea trup de intravilan care compune ansamblul territorial administrativ Porgolab este Nova Shopping Park (fostul Centru Comercial Solaris), care figurează la adresa Turda, Strada Câmpiei nr. 121-131 (E 60), având poziţia GPS: 46.560084 ° latitudine nordică, 23.846307 ° longitudine estică (46°33'36.3"N, 23°50'46.7"E). Ca adresă unitară a hotarului (Grădina) Porgolab putem considera adresa Trupului T7, fiind sectorul cu poziţia mediană în teritoriu, din acest ansamblu.
Fig. 1 - Schiţa generală a teritoriului administrativ Porgolab din intravilanul municipiului Turda

joi, 14 decembrie 2017

Hotarele Turzii - 16. (Fostul) C.A.P. Poiana (Ferma Poiana)

(Fostul) C.A.P. Poiana este un teritoriu administrativ situat în intravilanul municipiului Turda, fiind cunoscut sub numele T12 (Trupul 12) sau Ferma Poiana. În momentul de faţă, este înglobat în municipiul Turda sub denumirea Strada Plaiului.
Trupul de intravilan Ferma Poiana este situat pe o terasă largă (terasa a III-a) a luncii râului Arieş, la sudul cartierului Poiana al municipiului Turda, în apropierea Cimitirului Poiana.
La Ferma Poiana se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din preajma stadionului municipal, urmând spre sud, un drum iniţial asfaltat (Str. Scurtă), apoi pavat cu piatră (Str. Poiana, Str. Florilor, Str. Valea Racoşei), iar de la extremitatea sudică a cartierului Poiana ţinând aceeaşi direcţie generală spre sud, în continuare un drum pavat cu piatră, uşor mai denivelat (Str. Plaiului), încă 1,3 km, trecând pe lângă Cimitirul Poiana şi continuând până aproape de linia ferată industrială Turda - Câmpia Turzii. Continuând spre sud, traversăm linia ferată, iar apoi în direcţia generală sud-vest, ţinând un drum local nepavat trecem prin fostul hotar Beteag, iar apoi ajungem la trupul administrativ Avicola. Alte legături, mai greu practicabile, prin intermediul unor drumuri locale în mare parte nepavate, fac conexiunea între Ferma Poiana şi trupul administrativ Mormântul lui Mihai Viteazu, dar şi spre municipiul Câmpia Turzii, pe la nord de fostul hotar Beteag, de-a lungul căii ferate.
Adresa (fostului) C.A.P. Poiana este Turda, Strada Plaiului, având următoarea poziţie GPS: 46.544146 ° latitudine nordică, 23.827223 ° longitudine estică (46°32'38.9"N, 23°49'38.0"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a trupului Ferma Poiana (fostul C.A.P. Poiana) din intravilanul municipiului Turda

miercuri, 13 decembrie 2017

Hotarele Turzii - 15. Pichel

Hotarul Pichel este situat în extravilanul municipiului Turda, pe versanţii cu expoziţie nordică ai Dealului Porţile de Fier.
La Pichel se poate ajunge dinspre municipiul Turda, urmând drumul comunal DC 69 în direcţia Adămeşti / Ploscoş, de la limita intravilanului municipiului Turda – cartierul Băile Sărate (din capătul nordic al Străzii Frăgărişte) încă 4,2 km. Drumul de acces e parţial pavat cu piatră, pe alocuri cu denivelări medii şi traversează cursul Văii Sărate, iar apoi prin hotarul Acăţari. Alte drumuri locale de acces, nepavate, leagă hotarul Pichel de alte hotare din apropiere – Valea Sărată, Crăciuneşti, Porteşti, Cânepişti.
Poziţia GPS a hotarului Pichel este: 46.611024 ° latitudine nordică, 23.829420 ° longitudine estică (46°36'39.7"N, 23°49'45.9"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Pichel din extravilanul municipiului Turda

marți, 12 decembrie 2017

Hotarele Turzii - 14. Petrilaca (Petrilaca - Piatra Fântânele)

Petrilaca este un teritoriu administrativ situat în intravilanul municipiului Turda, fiind mai exact un ansamblu al trupurilor de intravilan T5 (nucleul sudic, aflat la vest de calea ferată ce trece pe lângă cartierul Lut al Câmpiei Turzii), T6 (nucleul central, de-a lungul pârâului Valea Florilor, din zona Podului Martirilor spre nord) şi un cătun (nucleul nordic – Piatra Fântânele, aflat în prelungirea nord-vestică a Străzii Petrilaca în direcţia hotarului Mărăcineni, dar şi de-a lungul drumului comunal DC69A în apropierea hotarului Fâneţele Turdenilor). În momentul de faţă, este înglobat în municipiul Turda sub denumirea Str. Petrilaca, denumirea fiind însă uşor improprie, deoarece pe lângă Strada Petrilaca propriu-zisă mai există înglobate în fostul hotar Petrilaca şi drumul DC 69A, Strada Valea Florilor, plus alte drumuri locale care pornesc din primele două.
Teritoriul administrativ Petrilaca este situat în sectorul inferior al Văii Florilor, înainte de confluenţa acesteia cu râul Arieş. Ca şi o curiozitate, este situat în imediata apropiere a municipiului Câmpia Turzii, de pe teritoriul acestuia venind şi principalul drum de acces.
În Petrilaca se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din trupul de intravilan Hărcana, urmând spre est Strada Hărcana. Totuşi, cel mai bun drum de acces spre Petrilaca este dinspre municipiul Câmpia Turzii, trecând podul peste râul Arieş, apoi din cartierul Lut, traversând linia ferată, spre vest, acesta e singurul drum pavat cu piatră, aflat în stare acceptabilă (DC 69A), în continuarea acestui drum ajungând la hotarul Cânepişti. Prin intermediul unor drumuri locale, Petrilaca este conectată şi cu alte hotare turdene din vecinătate (Mărăcineni, Fâneţele Turdenilor), dar şi cu satul Viişoara. Infrastructura feroviară este mai bine dezvoltată decât cea rutieră, însă Petrilaca nu are gară proprie, localnicii având de optat între gara din municipiul Câmpia Turzii aflată la 4,3 km, spre sud (legătura fiind pe drumul DC 69A pavat cu piatră, apoi asfaltat de la intrarea în municipiul Câmpia Turzii) sau halta din hotarul Cânepişti, aflată la 5,5 km, spre nord, în continuarea drumului DC 69A care este într-o stare mai precară.
Adresa teritoriul administrativ Petrilaca este Turda, Strada Petrilaca, având următoarea poziţie GPS: 46.575472 ° latitudine nordică, 23.866564 ° longitudine estică (46°34'31.7" N, 23°51'59.6" E).
Fig. 1 - Schiţa generală a teritoriului administrativ Petrilaca din intravilanul municipiului Turda

Hotarele Turzii - 13. Pârâul Porcilor

Pârâul Porcilor este un hotar situat în extravilanul municipiului Turda, situat de-a lungul pârâului Valea Porcilor, ultimul afluent pe dreapta al Văii Sărate.
În hotarul Pârâul Porcilor se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din cartierul Băile Sărate de lângă Lacul Tarzan, spre est, pe un drum pavat cu piatră (Str. Sfântul Ion) circa 500 m, apoi la stânga, ţinând tot drumul pavat cu piatră (Str. Vulturului), la orizont deja zărim trupul de intravilan Unirea, iar după încă 270 m, facem dreapta pe un drum local, care însoţeşte Valea Porcilor, pentru încă 350 m. Se poate ajunge şi din direcţie contrară, din Aleea Pietroasa (drumul care face legătura între Sfântu-Ion II şi Hărcana), de lângă confluenţa Văii Sărate cu Valea Porcilor, urcând în sus de-a lungul unui drum local ce însoţeşte Valea Porcilor.
Poziţia GPS a hotarului Pârâul Porcilor este: 46.576571° latitudine nordică, 23.820516° longitudine estică (46°34'35.7"N, 23°49'13.9"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Pârâul Porcilor din extravilanul municipiului Turda

vineri, 8 decembrie 2017

Hotarele Turzii - 12. Mormântul lui Mihai Viteazu

Mormântul lui Mihai Viteazu este un teritoriu administrativ situat în intravilanul municipiului Turda, fiind cunoscut sub numele T4 (Trupul 4). În momentul de faţă, este înglobat în municipiul Turda sub denumirea Aleea Obeliscului.
Trupul de intravilan Mormântul lui Mihai Viteazu este situat pe o terasă largă (terasa a IV-a) a luncii râului Arieş, la sudul municipiului Turda, în locul unde se află îngropat trupul domnitorului român Mihai Viteazu, cel care a unit pentru întâia oară ţările române.
La Mormântul lui Mihai Viteazu se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din sudul zonei industriale, urmând drumul judeţean DJ 161B în direcţia Bogata, 1,5 km, apoi la stânga încă 400 m pe un drum asfaltat aflat într-o stare avansată de degradare. Continuând spre sud, pe drumul judeţean DJ 161B ajungem la alte trupuri de intravilan ale municipiului Turda şi anume Avicola şi Agrocom, iar apoi în satul Bogata. La Mormântul lui Mihai Viteazu se mai poate ajunge dinspre cartierele Oprişani/Bocoş, de la triajul de cale ferată Turda, urmând spre sud un drum asfaltat (Strada Mihai Viteazu), până în zona unei stâne aflată pe fruntea terasei a IV-a a luncii Arieşului, iar de aici, prin intermediul unui vâlcel, tot spre sud, până la limita estică a acestui hotar, pe un drum local nepavat. Alte legături, mai greu practicabile, prin intermediul unor drumuri locale nepavate, fac conexiunea între Mormântul lui Mihai Viteazu şi cartierul Poiana (pe la Ferma Poiana, şi apoi peste linia ferată industrială), dar şi spre municipiul Câmpia Turzii, pe la nord de fostul hotar Beteag, de-a lungul căii ferate.
Adresa trupului de intravilan Mormântul lui Mihai Viteazu este Turda, Aleea Obeliscului nr. 5, având următoarea poziţie GPS: 46.538491 ° latitudine nordică, 23.798743 ° longitudine estică (46°32'18.6"N, 23°47'55.5"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a trupului Mormântul lui Mihai Viteazu din intravilanul municipiului Turda

vineri, 1 decembrie 2017

Hotarele Turzii - 11. Mărăcineni

Mărăcineni este un hotar vechi situat în extravilanul municipiului Turda, pe un afluent de dreapta al pârâului Valea Florilor, pe un monoclin larg, la sud de Dealul Porţile de Fier.
La Mărăcineni se poate ajunge dinspre municipiul Turda, dinspre hotarul Petrilaca, pe Strada Petrilaca până la capătul nordic al ei, apoi pe un drum local în prelungirea ei încă 800 m, acesta fiind drumul cel mai apropiat de intravilanul municipiului Turda. Un alt drum face legătura direct între oraşul Turda, dinspre cartierul Băile Sărate, spre hotarul Mărăcineni, urmând drumul comunal DC 69 în direcţia Adămeşti / Ploscoş, de la limita intravilanului municipiului Turda – cartierul Băile Sărate (zona de contact a Aleei Durgăului cu Aleea Alexandru Borza) încă 3,5 km, traversând hotarul Acăţari, apoi pe un drum lateral la dreapta încă 400 m. Paralel cu acest drum, dar mai spre sud, tot din cartierul Băile Sărate porneşte un drum local, parţial pavat, în direcţia Cânepişti, în prelungirea spre nord-est a străzii Drumul Ceanului, care se intersectează la un moment dat cu Strada Petrilaca, de unde se urcă spre nord, spre hotarul Mărăcineni. La Mărăcineni putem ajunge şi dinspre Hărcana, din zona Bisericii de lemn, spre nord, pe drumuri locale care se conectează cu Strada Petrilaca şi în continuare spre nord, până la destinaţie. Pe drumuri locale, de tractor, se poate ajunge din Mărăcineni spre alte hotare învecinate – Pichel, respective Cânepişti.
Poziţia GPS a hotarului Mărăcineni este: 46.602336 ° latitudine nordică, 23.831882 ° longitudine estică (46°36'08.4"N, 23°49'54.8"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Mărăcineni din extravilanul municipiului Turda

joi, 30 noiembrie 2017

Hotarele Turzii - 10. Hărcana

Hărcana este un teritoriu administrativ situat în intravilanul municipiului Turda, fiind cunoscute sub numele T10 (Trupul 10), cunoscut mai demult sub denumirea de hotarul Piatra Hărcana sau Hărcana (-Piatra Fântânele). În momentul de faţă, este înglobat în municipiul Turda sub denumirea Str. Hărcana.
Trupul Hărcana este situat pe o largă terasă a Arieşului, aflată la o altitudine medie de 373 m, pe malul stâng al râului Arieş (Pârâul Mic Sărat), la est de confluenţa acestuia cu Valea Sărată. Periferic, terasa este străpunsă la vest de un torent care se varsă în Valea Sărată, iar la est, de un mic pârâu local care se varsă în Arieş, străpungând Dealul Râpei.
La Hărcana se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din extremitatea nordică a cartierului Poiana (Str. Petru Maior), pe un drum local pavat cu piatră (Aleea Sportului, apoi traversând un pod relativ nou peste râul Arieş, continuând pe Aleea Pietroasa – fostul hotar Sfântu Ion II), încă 2,4 km. În continuare, spre est, Strada Hărcana se conectează cu Strada Petrilaca (fostul hotar Petrilaca). De asemenea, la Hărcana se poate ajunge şi dinspre cartierul turdean Băile Sărate, din zona lacului Tarzan, urmând Str. Sfântu Ion (pavată doar pe un sector scurt, de la Băile Sărate până la intersecţia cu Str. Vulturului (care face legătura cu fostul C.A.P. Unirea), apoi nepavată. Alte drumuri locale nepavate fac legătura din Hărcana spre hotarele Pârâul Porcilor, respectiv Mărăcineni.
Adresa trupului Hărcana este Turda, Str. Hărcana, având următoarea poziţie GPS: 46.575972 ° latitudine nordică, 23.841914 ° longitudine estică (46°34'33.5"N, 23°50'30.9"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a trupului Hărcana din intravilanul municipiului Turda

marți, 28 noiembrie 2017

Hotarele Turzii - 9. Fâneţele Turdenilor

Fâneţele Turdenilor este un hotar situat în extravilanul municipiului Turda, în perimetrul bazinului unui afluent pe stânga al Văii Florilor, afluent care izvorăşte de sub Dealul Ordingheşu Mare (456 m).
Fâneţele Turdenilor este conectat cu municipiul Turda, urmând drumul comunal DC 69A, care urcă de-a lungul pârâului Valea Florilor, dinspre cartierul Lut al oraşului Câmpia Turzii, traversând hotarul Petrilaca, în direcţia Cânepişti / Ploscoş, circa 5,2 km, iar apoi la dreapta, pe un drum local, care urcă de-a lungul unui afluent pe stânga al Văii Florilor, încă 1,5 km. Drumul de acces DC 69A e pavat cu piatră, dar în unele locuri prezintă o deteriorare avansată, iar apoi drumul local de acces spre acest hotar trece printr-un vad, fără a avea un pod de acces, iar apoi unele sectoare prezintă denivelări mari. În continuare, spre nord, drumul DC 69A, face legătura cu hotarul Cânepişti (unde există şi o haltă de cale ferată, la circa 2,5 km de aici). Din apropiere, din hotarul Petrilaca, există o conexiune directă cu municipiul Turda, prin drumuri locale care străbat hotarele Hărcana şi apoi Sfântu Ion II. Alte drumuri locale, peste cumpăna de ape a Dealului Ordingheşu Mare, fac legătura  cu alte localităţi din împrejurimi: Morţeşti (comuna Ceanu Mare), respectiv Viişoara.
Poziţia GPS a hotarului Fâneţele Turdenilor este: 46.603458 ° latitudine nordică, 23.876825 ° longitudine estică (46°36'12.5"N, 23°52'36.6"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Fâneţele Turdenilor din extravilanul municipiului Turda

luni, 20 noiembrie 2017

Hotarele Turzii - 8. Crăciuneşti

Crăciuneşti este un hotar situat în extravilanul municipiului Turda, în perimetrul Văii Crăciunului şi în împrejurimile acesteia.
La Crăciuneşti se poate ajunge dinspre municipiul Turda, urmând drumul comunal DC 69 în direcţia Adămeşti / Ploscoş, de la limita intravilanului municipiului Turda – cartierul Băile Sărate (zona de contact a Aleei Durgăului cu Aleea Alexandru Borza) încă 5 km, iar apoi la stânga, pe un drum local, care coboară de-a lungul Văii Crăciunului. Drumul de acces e parţial pavat cu piatră, pe alocuri cu denivelări medii. Drumul comunal DC 69 leagă hotarul Crăciuneşti de comuna Ploscoş, aflată la o distanţă mai mică decât municipiul Turda. Alte drumuri locale fac legătura acestui hotar cu alte hotare din împrejurimi: Cânepişti (unde există şi o haltă de cale ferată, la circa 1 km de aici), Porteşti, Valea Caldă Mică.
Poziţia GPS a hotarului Crăciuneşti este: 46.614918 ° latitudine nordică, 23.818919 ° longitudine estică (46°36'53.7"N, 23°49'08.1"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Crăciuneşti din extravilanul municipiului Turda

luni, 6 noiembrie 2017

Hotarele Turzii - 7. Ciurgău

Ciurgău este un hotar situat în extravilanul municipiului Turda, în sectorul median al DJ 161B (Turda-Ploscoş), la est de acesta, pe culmile sudice ale Dealului Vârfu Rotund.
Hotarul Ciurgău poate fi accesat dinspre municipiul Turda, din zona Durgău, de la intrarea nouă în Salina Turda, continuând pe DJ 161B (direcţia Ploscoş), încă 3,1 km. Din DJ 161B pornesc în lateral spre est legături, prin intermediul unor drumuri locale nepavate, spre alt hotar din vecinătate – Valea Lungă Mică.
Poziţia GPS a hotarului Ciurgău este: 46.608362 ° latitudine nordică, 23.783302 ° longitudine estică (46°36'30.1"N, 23°46'59.9"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Ciurgău din extravilanul municipiului Turda

sâmbătă, 4 noiembrie 2017

Hotarele Turzii - 6. Ciocăneşti

Ciocăneşti este un hotar situat în extravilanul municipiului Turda, în sectorul median al DJ 161B (Turda-Ploscoş), de o parte şi de cealaltă a acestui drum, în zona de platou din nord-estul Dealului Rotund, în apropierea izvoarelor pârâului Valea Sărată.
La Ciocăneşti se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din zona Durgău, de la intrarea nouă în Salina Turda, continuând pe DJ 161B (direcţia Ploscoş), încă 5,8 km. Din DJ 161B pornesc în lateral alte două legături, pe drumuri locale nepavate, spre alte două hotare vecine: spre vest asigurând legătura cu hotarul Căpreşti, iar spre est cu hotarul Valea Caldă Mică.
Poziţia GPS a hotarului Ciocăneşti este: 46.625910 ° latitudine nordică, 23.797888 ° longitudine estică (46°37'33.3"N, 23°47'52.4"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Ciocăneşti din extravilanul municipiului Turda

joi, 2 noiembrie 2017

Hotarele Turzii - 5. Cânepişti

Cânepişti este un hotar situat în extravilanul municipiului Turda, pe Valea Florilor, la nord de hotarul Petrilaca.
La Cânepişti se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din extremitatea estică a cartierului Băile Sărate (Drumul Ceanului), pe un drum local nepavat, încă 6,2 km. Se mai poate ajunge aici, dinspre oraşul Câmpia Turzii, urmând drumul comunal DC 69A, parţial pavat cu piatră, care urcă de-a lungul Văii Florilor, prin cătunul Petrilaca, spre Ploscoş, tot 6,2 km (de la limita vestică a cartierului Lut). În perimetrul hotarului Cânepişti, drumul este puternic degradat, având pe alocuri denivelări mari. În schimb, Cânepişti este singurul hotar din Turda conectat la transportul de persoane prin intermediul căii ferate, aici funcţionând o haltă, unde opresc trenurile regio care circulă pe segmentul Câmpia Turzii-Apahida, un număr de 15 trenuri pe zi oprind în această haltă. Nici măcar municipiul Turda nu mai are conexiune feroviară pentru transportul de persoane, decât strict industrială.
Poziţia GPS a hotarului Cânepişti este: 46.607868 ° latitudine nordică, 23.846961 ° longitudine estică (46°36'28.3"N, 23°50'49.1"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Cânepişti din extravilanul municipiului Turda

Hotarele Turzii - 4. Căpreşti (Cămăraş)

Căpreşti (cunoscut şi sub denumirea Cămăraş) este un hotar situat în extremitatea nordică a extravilanului municipiului Turda. Este format din câteva gospodării (în registrul primăriei figura o singură gospodărie pe această adresă), unele din aceste gospodării fiind probabil locuinţe sezoniere, situate pe valea pârâului Fâneaţa Vacilor, la extremitatea vestică a Dealului Cămăraşu (493 m).
La Căpreşti se poate ajunge dinspre municipiul Turda, urmând drumul local ce urcă de-a lungul pârâului Fâneaţa Vacilor, în direcţia izvoarelor, spre Crairât, de la limita intravilanului municipiului Turda – extremitatatea nordică a cartierul Turda Nouă (Str. Iazurilor) încă 6,3 km. Drumul de acces e parţial pavat cu piatră (în partea dinspre municipiul Turda). Alte drumuri locale, nepavate, având denivelări medii, leagă hotarul Căpreşti de satul Crairât, respectiv de un alt hotar al Turzii – Ciocăneşti (aici făcându-se legătura cu DJ 161B).
Poziţia GPS a hotarului Acăţari este: 46.637644 ° latitudine nordică, 23.795727 ° longitudine estică (46°38'15.5"N, 23°47'44.6"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Căpreşti (Cămăraş) din extravilanul municipiului Turda

miercuri, 1 noiembrie 2017

Hotarele Turzii - 3. Buha (Sfântu-Ion I)

Buha este un teritoriu administrativ situat în intravilanul municipiului Turda, fiind cunoscut sub numele T8 (Trupul 8), sau Sfântu-Ion I. În momentul de faţă, este înglobat în municipiul Turda sub denumirea Str. Ghindei.
Trupul Buha este situat pe malul stâng al pârâului Aluniş (Pârâul Mic Sărat), în amonte de vărsarea acestuia în râul Arieş, pe terasele de la nord de râul Arieş, sub Dealul Bogoi.
La Buha se poate ajunge dinspre municipiul Turda, din extremitatea estică a cartierului Poştarât (Str. Petru Maior), pe un drum local nepavat (Str. Ghindei), încă 400 m. Toate căile de acces sunt nepavate, drumuri locale, unele fiind cuprinse în denumiri de străzi noi. Se mai poate ajunge aici, dinspre cartierul Oprişani, de la capătul nordic al Aleei Plopilor, trecând un pod realizat relativ recent peste râul Arieş (înainte trecerea se făcea cu ajutorul unor bărci), iar apoi pe un drum local prin pădurea de pini din lunca râului Arieş, încă 750 m în direcţie nord-estică. O altă legătură, mai greu practicabilă, ar fi de-a lungul pârâului Aluniş, spre amonte (Str. Alunişului), care ajunge la limita sud-vestică a cartierului Băile Sărate (făcând conexiunea cu Drumul Ceanului). În decursul verii, la ape mici, o cărare ce însoteşte malul stâng al râului Arieş, spre aval, face legătura dinspre Buha spre fostul cătun Sfântu-Ion (Sfântu-Ion II).
Adresa trupului Buha este Turda, Str. Ghindei, având următoarea poziţie GPS: 46.567769 ° latitudine nordică, 23.816707 ° longitudine estică (46°34'04.0"N, 23°49'00.2"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a trupului Buha din intravilanul municipiului Turda

miercuri, 25 octombrie 2017

Hotarele Turzii - 2. Avicola, Agrocom

Avicola şi Agrocom sunt două teritorii administrative în intravilanul municipiului Turda, fiind cunoscute sub numele T2 (Trupul 2), respectiv T3 (Trupul 3). Datorită poziţiei lor una în vecinătatea celeilalte şi a multor caracteristici comune, le vom trata împreună.
La Avicola şi Agrocom se poate ajunge dinspre municipiul Turda, urmând drumul judeţean DJ 161B în direcţia Bogata, de la Mormântul lui Mihai Viteazu încă 1,1 km, respectiv 1,6 km. Prin sudul trupului Agrocom traversează autostrada A3 (Autostrada Transilvania), la sud de autostrada fiind o bucată mică din acest trup – sediul firmei de transport Ginarius International Line. Din spatele trupului Avicola porneşte un drum local nepavat către zona de izvoare a Văii Odăii Beteag, iar de aici se ramifică spre Turda Triaj, respectiv Parcul Industrial REIF/Câmpia Turzii.
Adresa trupului Avicola este Turda, Str. Bogata nr. 2 (şi Str. Bogata nr. 2A), având următoarea poziţie GPS: 46.527359 ° latitudine nordică, 23.801400 ° longitudine estică (46°31'38.5"N, 23°48'05.0"E), iar adresa trupului Agrocom este Turda, Str. Bogata nr. 12, având următoarea poziţie GPS: 46.524303 ° latitudine nordică, 23.805037 ° longitudine estică (46°31'27.5"N, 23°48'18.1"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a trupurilor Avicola şi Agrocom din intravilanul municipiului Turda

luni, 23 octombrie 2017

Hotarele Turzii - 1. Acăţari

Acăţari este un hotar relativ nou în extravilanul municipiului Turda. Este format dintr-o singură gospodărie permanentă, aşezat şi urmele altor vechi gospodării, situat la nord de pârâul Valea Sărată, pe prelungirile sudice ale Dealului Porţile de Fier. După datele noastre, aici locuiesc permanent doar 2 locuitori, probabil nefiind consemnaţi oficial cu aceasta adresă.
La Acăţari se poate ajunge dinspre municipiul Turda, urmând drumul comunal DC 69 în direcţia Adămeşti / Ploscoş, de la limita intravilanului municipiului Turda – cartierul Băile Sărate (zona de contact a Aleei Durgăului cu Aleea Alexandru Borza) încă 2,1 km. Drumul de acces e parţial pavat cu piatră, pe alocuri cu denivelări medii şi traversează cursul Văii Sărate în sectorul ei median.
Poziţia GPS a hotarului Acăţari este: 46.596269 ° latitudine nordică, 23.818947 ° longitudine estică (46°35'46.6"N, 23°49'08.2"E).
Fig. 1 - Schiţa generală a hotarului Acăţari din extravilanul municipiului Turda

duminică, 19 februarie 2017

Obiectivele turistice din împrejurimile staţiunii Moneasa

Dacă alegeţi să petreceţi un sejur relaxant la ape termale undeva în România, dar să fie şi munte, îmbinat cu ieşiri în natură, dar şi aer foarte ozonat (foarte bogat în ioni negativi), prima opţiune ar fi staţiunea Moneasa din judeţul Arad, supranumită „Perla Munţilor Apuseni”. Nu este recomandat copiilor foarte mici (apa de aici în principal este mezotermală, adică pentru bebeluşi e destul de rece). Se poate rezolva acest neajuns la hotelurile cu piscine interioare, unde au şi apă încălzită la o anumită temperatură. În schimb, la majoritatea obiectivelor turistice se poate ajunge şi cu copii foarte mici, puţine din obiective necesită efort consistent. Probabil, dacă aveţi în echipă şi nişte copilaşi de vârstă foarte mică nu puteţi ajunge la Vârful Izoi (drumul este destul de lung şi nu este accesibil cu auto decât până la un moment dat) sau la Peştera Liliecilor (cărarea este foarte abruptă şi este risc de alunecare).

Noi reacţii